CE ÎNSEAMNĂ CÂND CINEVA "ESTE OBLIGAT" SĂ FACĂ CEVA?
Prima variantă care-ţi apare în minte la auzul acestei întrebări este constrângerea sau persuasiunea.
Dacă analizăm puţin vom putea observa că lucrurile sunt ceva mai nuanţate. Să presupunem că o persoană, care ne-a făcut un serviciu sau ne-ar putea face un serviciu, ajunge să ne ceară într-o bună zi să-l votăm pentru o poziţie oarecare sau să votăm conform recomandărilor sale. Este posibil să-i acordăm acest vot din recunoştinţă sau interes însă nu putem spune că avem obligaţia să facem asta fiindcă nu există constrângeri. Lucrurile se schimbă în cazul în care această persoană este, de exemplu, unul din părinţi sau un superior de care depinde cariera noastră profesională. În acest caz putem spune că există o constrângere care ne obligă să acţionăm în conformitate cu dorinţa respectivei persoane.
În ceea ce priveşte persuasiunea am putea exemplifica prin analizarea cazurilor în care anumite recompense sunt oferite pentru ca o persoană să întreprindă o anume activitate sau să afişeze o anumită atitudine. Persoana în cauză nu este constrânsă să acţioneze conform cererii dar cu siguranţă ar fi tentant să-i dea curs. Persuasiunea poate acţiona şi indirect, de exemplu am putea dori ca un magistrat să emită o anumită sentinţă dar nu putem să-i adesăm propunerea în mod direct şi atunci schimbăm ţinta persuasiunii adresându-ne superiorului său. În acest mod magistratul va putea fi constrâns să acţioneze aşa cum ne dorim.
Din cele expuse până acum putem trage concluzia că obligaţia de a face ceva este întotdeauna în strânsă legătură cu propria persoană şi propriile interese. Aşa cum numai şi numai teama de pedeapsă sau bucuria recompensei ne pot obliga să ne supunem legilor unui stat tot aşa nu putem fi obligaţi, în absenţa motivaţiei, să acţionăm just, să avem o atitudine etică sau să ne conformăm preceptelor religioase.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu